ForumEngjëll Koliqi në gjuhën rumune
Faqja 1 e 1
Engjëll Koliqi në gjuhën rumune
nga Agim Gashi Fri Sep 04, 2009 1:34 am
Projekt poetik – Proiect poetic (2009)
Poezie albaneză din Italia
Engjëll Koliqi
CUNOSC ÎNTREBAREA VOASTRĂ
(E njoh pytjen tuaj)
Ştiu oameni ştiu
Fusese totul aşteptat
Cunosc întrebarea voastră
Şi am o mie şi unu de răspunsuri
Garlate (Lecco), 8 august 2009
MĂ FAC SĂ GÂNDESC
(Më bëjnë të mendoj)
Când îi văd pe ei încolo
Cu purtările lor ciudate
Mă fac să cred serios:
Sunt sau nu în această lume!
-
Bieţii
Mă faceţi să gândesc -
Putem trăi oare astfel!
Garlate (Lecco), 8 august 2009
GARANŢIA ÎNGERULUI
(Garancia e engjëllit)
Mi-a venit îngerul
Mi- a şoptit la ureche
Mi-a garantat miracole în secolul iubirii
Şi viaţa veşnică
Pentru mine
Pentru regină
Şi pentru toţi cei ce ne urmăresc
Garlate (Lecco), 8 august 2009
CHEMÂND REGINA
(Duke thirrur mbretëreshën)
Chemând regina
Mi au venit în minte amintiri
Cântece dulci de iubire
-
Chemând regina
Am început să cânt
Şi mai continuui încă
-
Chemând pe regina...
Garlate (Lecco), 8 august 2009
PRADA NOPŢII
(Peng nate)
Într-o noapte
Când fusesem foarte activi
În misiunea iubirii
Am devenit prada viselor
Prada somnului şi uitării
-
Acum şi încolo ne vom angaja
Cu toate puterile miracolului
Ca să fim mai tari
Şi în centrul atenţiei
În misunea iubirii
Garlate (Lecco), 8 august 2009
GER ÎN VARĂ
(Nbricë në verë)
Toţi cei ce nu ne cred
Şi atacă misiunea noastră de iubire
Nu fac altceva
Decât să rămână
Precum gerul în vară
Garlate (Lecco), 8 august 2009
STĂPÂNI ÎN LUMEA NOSATRĂ
(Sundues në botën tonë)
Suntem siguri
Şi foarte fericiţi
O regină
Noi suntem stăpâni
În tronul iubirii
În lumea noastră
Garlate (Lecco), 8 august 2009
SUB SOARELE NOSTRU
(Nën diellin tonë)
Să te simţi mândră regină
Fiindcă,
Sub soarele nostru
Înfloreşte adevărata iubire
Acolo există mereu credinţă şi încredere
-
Sub soarele nostru este viaţa adevărată
Garlate (Lecco), 8 august 2009
FĂRĂ GRANIŢE DE TIMP
(Pa kufi kohësh)
Regina mea
În misiunea noastră nu există frontiere de timp
Nici anotimpuri
Dar iubirea noastră este funcţională mereu
În toate veacurile
Pănă în veşnicie
Garlate (Lecco), 8 august 2009
ÎMPREUNĂ ŞI NUMAI ÎMPREUNĂ
(Bashkë dhe vetëm bashkë)
Ca să fie întotdeaună luminată
Şi strălucită
Misiunea iubirii noastre
Vă invit şi pe voi
Să vă alăturaţi
Şi să mărsăluim înainte
Împreună
Prin secole
Pănă-n veşnicie
-
Veniţi oameni veniţi
Iubirea ne vrea împreună
Şi doar împreună
Garlate (Lecco), 7 august 2009
AŞTEPTĂM SAU ÎNCEPEM
(Presim a fillojmë)
Regina mea
Acum trebuie să hotărâm
Pentru actele eterne ale iubirii
-
Vino şi spune-mi ce să facem
Aşteptăm
Sau începem numaidecât
?
Garlate (Lecco), 7 august 2009
SĂ NE BUCURĂM ÎMPREUNĂ
(Të gëzohemi bashkë)
Vino regina mea
Noi suntem cei mai fericiţi din această lume
De acea
Hai să ne bucurăm împreună
-
Suntem aleşi
Şi privilegiaţi
În acte de iubire
Garlate (Lecco), 7 august 2009
ÎN TIMPUL TĂCERII
(Në motin e heshtjes)
Căutând rădăcinile sale
Omul în arest e aruncat
....
Ce greu act de acuzare:
Hoinar printre şuierul stâncilor
Vai ce acuzare gravă
...
Tăcerea
...
Omul peste laudele timpului
Pătrunde în labirintul neantului
Cu furia istoriei alergând ţine pasul
....
Acuze şi ameninţări grămadă
În tăcere caută:
Unde sunt rădăcinile lumii?!
...
Continuând drumul în tăcere
Omul mereu caută ceva
...
Sub flacără de fulger şuierată
Undeva între stânci
Geneza o descoperă
(Ferizaj, 27 septembrie 2005)
ÎN COLŢ DE BUZE
(Në kënd të buzëve)
Un surâs
Un cuvânt bun
O adiere
Un sărut de neuitat
Neaşteptat miracol
În istoria binecuvântată
(Garlate (LC), 28 iunie 2008)
FĂRĂ PIERDERE DE TIMP
(Pa humbur kohë)
Să adunăm împreună
Toate legendele prin secole
....
Să intrăm în istorie
Toate cronicile să le răsfoim
Împreună
Să găsim adevărata cale
Către tronul iubirii
(Garlate (LC), 19 iunie 2008)
ACEASTĂ VARĂ FRUMUŞICĂ
(Kjo verë bukuroshe)
Ce multă dulceaţă
Şi frumuseţe
Aduce această vară binecuvântată
În mare
În lac
În fluviu
În pişcină
Apoi şi la munte
Şi în livezi
-
Trăiasca vara frumuşică!
Garlate (Lecco), 13 august 2009
ÎN VINELE IUBIRII
(Në damarët e dashurisë)
Circula sângele nostru
Fără vre-un obstacol
Şi e dulcică iubirea…
Garlate (Lecco), 13 agosto 2009
vijon
Agim Gashi- Administrator
- Numri i postimeve : 45955
Age : 70
Location : Kosovë
Registration date : 17/11/2008
Re: Engjëll Koliqi në gjuhën rumune
nga Agim Gashi Fri Sep 04, 2009 1:36 am
MAI VIN DUPĂ TINE
(Po vij pas teje)
Eu închinat în iubire
O regina mea binecuvântată
Mai vin după tine
-
Să ne vadă toţi şi să se convingă
Garlate (Lecco), 7 august 2009
ACOLO ÎN KOSOVA
(Atje në Kosovë)
Acolo este locul meu binecuvântat
Acolo este învierea
Acolo este viaţa
-
Veniţi să mergem
Acolo este cea mai dulce iubire
Şi veşnică
Garlate (Lecco), 29 iulie 2009
ÎN SPAŢIUL ÎNNOURAT
(Në hapsirën e mjegulluar)
Se văd atâtea mişcări
În toate cazurile
Fără destinaţie
Şi fără proiect stabilit
-
Aşa e normal
Oriunde mai sunt neguri
Pentru a-ntuneca veacul omenesc
-
În plină negură
Nu se mai fac lucruri bune
Garlate (Lecco), 15 august 2009
CU SUFLETUL IZOLAT
(Me shpirtin e izoluar)
Am rămas aici
Departe de pământl meu
Departe de ţara mea
Inevitabil înlăcrimat
-
Dar credinţa nu-mi lipseşte
Nici juramântul
-
Totdeaună voi respira
Pentru glia mea
Pentru binecuvântata Dardanie
Garlate (Lecco), 15 august 2009
MAI DES
(Më shpesh)
Mă voi încălzi în iubire
Mai des
-
Cu regina mea
Dăm exemplu de iubire umanităţii
Mai des...
Garlate (Lecco), 15 august 2009
FRUMOS PĂMÂNT AI IUBIRII
(Tokë e bukur dashurishë)
Sfânt pământ al Dardaniei
Suferind şi perpelit prin secole
Încă luminezi
Şi-ntreagă lume sclipeşte
Cu raze de iubire
Împreună cu regina mea
Suntem mugurii Dardaniei
Garlate (Lecco), 15 august 2009
CÂND ISTORIA CERE CONDIMENTE
(Kur historia kërkon ushqim)
Noi nu avem altă soluţie
Actele iubirii
Şi evenimentele dulci
Trebuiesc repetate
...
Trebuie cultivată adevărata iubire
Ca istoriei noastre
Să nu-i cadă stâlpii...
Garlate (Lecco), 15 august 2009
ÎN PĂMÂNTUL FĂGĂDUIT
(Në tokën e premtuar)
Dintr-o mie şi una de privilegii
Aleşii -
Eu şi regina
-
O mie şi una de miracole facem
În pămânul făgăduit
Cu legământ şi iubire!
Garlate (Lecco), 15 august 2009
IUBIRE PIERDUTĂ
(Dashuri e humbur)
Ei încolo
Doar pentru interes s-au unit
Atenţie
Acolo nu există iubire
-
În trucul intereselor
Nu mai e iubire
De aceea
Atâtea vieţi se pierd...
Garlate (Lecco), 15 august 2009
PENTRU A SE ELIBERA DE PĂCAT
(Për t’u liruar nga mëkati)
Noi în iubire
Nu intrăm pentru a ne arăta
Ci pentru un scop nobil
-
Pentru a se elibera de păcat
-
Zice poporul:
“O iubire
Şaptezeci şi şapte de păcate şterge”
Garlate (Lecco), 15 august 2009
CA ACVILE LIBERE
(Si shqiponja të lira)
Veniţi şi vedeţi
-
Eu şi regina
zburăm pe cerul iubirii
Între mii de miracole
Precum acvile libere
-
Iubirea noastră - un miracol)
Garlate (Lecco), 15 august 2009
CÂND NE-NSOŢIM CU IUBIRE
(Kuur ecim me dashuri)
Când ne-nsoţim cu iubire
Suntem mai dulci
...
Când mergem cu iubire
Suntem iubiţi de către toţi
...
Când mergem cu iubire
Succesele nu ne lipsesc
...
Când mergem cu iubire
Ajungem oriunde
...
Când mergem cu iubire ...
Garlate (Lecco), 16 august 2009
Projekt poetik – Proiect poetic (2009)
Poezie albaneză din Italia
Engjëll Koliqi
SĂ SCHIMBĂM LUMEA CU IUBIRE
TA NDËRROJMË BOTËN ME DASHURI
BIBLIOGRAFIE
Engjëll Koliqi este pedagog, scriitor, publicist, acreditat al Guvernului Kosovar în Italia. S-a născut la 10 noiembrie 1956 în satul Stublla de Sus, comuna Vitia (Kosova). La Universitatea din Kosova a absolvit studiile educative, obţinând titlul academic: Profesor în Pedagogie. După persecuţiile regimului de la Belgrad a părăsit activitatea didactică, fiind un timp arestat, iar în martie 1990 a trecut în Italia, unde lucrează şi trăieşte cu familia sa. La început a fost jurnalist şi redactor la Radio Vatican, corespondent al Radioteleviziunii albaneze (RTSH), după care a Radioteleviziunii din Kosova (RTK), activând şi pentru Radioteleviziunea publică din Macedonia şi alte posturi radiotelevizive private în limba albaneză. Peste 20 de ani scrie în presa cotidiană şi periodică albaneză din Kosova, Albania, Macedonia, Muntenegru şi diaspora. A colaborat şi cu RAI şi jurnale italiene de prestigiu. În calitate de poet a publicat în italiana şi portugheză volumele Il mio secolo si chiama amore, Sentimento di luce, Sentimento de luz, monografia Madre Teresa – um amor sem limites. Are în manuscris câteva cărţi care de curând vor vedea lumina zileli în limbile albaneză, italiană şi portugheză, precum şi în franceză şi engleză, care i se traduc în Brazil. În urmă cu un an, în ajunul Crăciunului, a avut un accident grav pe drumurile Sloveniei, dar, mulţumind Celusi de Sus, a reânviat ca pasărea Phoenix, şi iată acum cu o carte, şi în limba română.
BIBLIOGRAFI
Engjëll Koliqi është pedagog, shkrimtar, publicist, i akredituar nga Qeveria e Kosovës si gazetar në Itali. U lind më 1956, në Stubëll të Vitisë (Kosovë). Shkollimin fillestar dhe të mesëm i ka kryer në vendlindje dhe në Ferizaj. Në Universitetin e Kosovës ka kryer fakultetin e edukimit dhe ka marrë titullin akademik: Profesor i Pedagogjisë. Tetë vjet ka punuar në vendlindje, si mësimdhënës e edukator. I ndjekur nga regjimi okupues i Beogradit, pasi më parë edhe ishte arrestuar, në mars 1990 është detyruar të largohej nga vendlindja dhe ka shkuar në Itali, ku edhe sot jeton e vepron me familjen e tij. Që nga fillimi ka punuar gazetar dhe redaktor në Radio Vatikan, korrespondent i Radiotelevizionit Shqiptar – RTSH në Tiranë e pastaj i Radiotelevizionit të Kosovës – RTK në Prishtinë. Ka punuar edhe për Radiotelevizionin Publik të Maqedonisë, si dhe për radiotelevizione të tjera private në gjuhën shqipe. Mbi 20 vjet shkruan në shtypin e përditshëm dhe atë periodik shqiptar – në Kosovë, në Shqipëri, në Maqedoni, në Mal të Zi dhe në diasporë. Ka bashkëpunuar me gazeta prestigjioze italiane si dhe me dy qendra kreyesore radiotelevizive (RAI dhe MEDIASET). Bibliografi: Il mio secolo si chiama amore (Shekulli im quhet dashuri), Sentimento di luce (Ndjenjë drite), Sentimento de luz. Madre Teresa – um amor sem limites (Nënë Tereza – një dashuri e pakufishme). Para një viti, në vigjilje të Kërshëndellave, pas një rrokullisjeje automobilistike në brigjet e Sllovenisë, falë Perëndisë, poeti këndellet si Feniksi dhe pason të botojë disa libra në gjuhën shqipe, italiane, portugeze, franceze, gjermane, dhe ja tani, edhe në gjuhën rumune.
(Po vij pas teje)
Eu închinat în iubire
O regina mea binecuvântată
Mai vin după tine
-
Să ne vadă toţi şi să se convingă
Garlate (Lecco), 7 august 2009
ACOLO ÎN KOSOVA
(Atje në Kosovë)
Acolo este locul meu binecuvântat
Acolo este învierea
Acolo este viaţa
-
Veniţi să mergem
Acolo este cea mai dulce iubire
Şi veşnică
Garlate (Lecco), 29 iulie 2009
ÎN SPAŢIUL ÎNNOURAT
(Në hapsirën e mjegulluar)
Se văd atâtea mişcări
În toate cazurile
Fără destinaţie
Şi fără proiect stabilit
-
Aşa e normal
Oriunde mai sunt neguri
Pentru a-ntuneca veacul omenesc
-
În plină negură
Nu se mai fac lucruri bune
Garlate (Lecco), 15 august 2009
CU SUFLETUL IZOLAT
(Me shpirtin e izoluar)
Am rămas aici
Departe de pământl meu
Departe de ţara mea
Inevitabil înlăcrimat
-
Dar credinţa nu-mi lipseşte
Nici juramântul
-
Totdeaună voi respira
Pentru glia mea
Pentru binecuvântata Dardanie
Garlate (Lecco), 15 august 2009
MAI DES
(Më shpesh)
Mă voi încălzi în iubire
Mai des
-
Cu regina mea
Dăm exemplu de iubire umanităţii
Mai des...
Garlate (Lecco), 15 august 2009
FRUMOS PĂMÂNT AI IUBIRII
(Tokë e bukur dashurishë)
Sfânt pământ al Dardaniei
Suferind şi perpelit prin secole
Încă luminezi
Şi-ntreagă lume sclipeşte
Cu raze de iubire
Împreună cu regina mea
Suntem mugurii Dardaniei
Garlate (Lecco), 15 august 2009
CÂND ISTORIA CERE CONDIMENTE
(Kur historia kërkon ushqim)
Noi nu avem altă soluţie
Actele iubirii
Şi evenimentele dulci
Trebuiesc repetate
...
Trebuie cultivată adevărata iubire
Ca istoriei noastre
Să nu-i cadă stâlpii...
Garlate (Lecco), 15 august 2009
ÎN PĂMÂNTUL FĂGĂDUIT
(Në tokën e premtuar)
Dintr-o mie şi una de privilegii
Aleşii -
Eu şi regina
-
O mie şi una de miracole facem
În pămânul făgăduit
Cu legământ şi iubire!
Garlate (Lecco), 15 august 2009
IUBIRE PIERDUTĂ
(Dashuri e humbur)
Ei încolo
Doar pentru interes s-au unit
Atenţie
Acolo nu există iubire
-
În trucul intereselor
Nu mai e iubire
De aceea
Atâtea vieţi se pierd...
Garlate (Lecco), 15 august 2009
PENTRU A SE ELIBERA DE PĂCAT
(Për t’u liruar nga mëkati)
Noi în iubire
Nu intrăm pentru a ne arăta
Ci pentru un scop nobil
-
Pentru a se elibera de păcat
-
Zice poporul:
“O iubire
Şaptezeci şi şapte de păcate şterge”
Garlate (Lecco), 15 august 2009
CA ACVILE LIBERE
(Si shqiponja të lira)
Veniţi şi vedeţi
-
Eu şi regina
zburăm pe cerul iubirii
Între mii de miracole
Precum acvile libere
-
Iubirea noastră - un miracol)
Garlate (Lecco), 15 august 2009
CÂND NE-NSOŢIM CU IUBIRE
(Kuur ecim me dashuri)
Când ne-nsoţim cu iubire
Suntem mai dulci
...
Când mergem cu iubire
Suntem iubiţi de către toţi
...
Când mergem cu iubire
Succesele nu ne lipsesc
...
Când mergem cu iubire
Ajungem oriunde
...
Când mergem cu iubire ...
Garlate (Lecco), 16 august 2009
Projekt poetik – Proiect poetic (2009)
Poezie albaneză din Italia
Engjëll Koliqi
SĂ SCHIMBĂM LUMEA CU IUBIRE
TA NDËRROJMË BOTËN ME DASHURI
BIBLIOGRAFIE
Engjëll Koliqi este pedagog, scriitor, publicist, acreditat al Guvernului Kosovar în Italia. S-a născut la 10 noiembrie 1956 în satul Stublla de Sus, comuna Vitia (Kosova). La Universitatea din Kosova a absolvit studiile educative, obţinând titlul academic: Profesor în Pedagogie. După persecuţiile regimului de la Belgrad a părăsit activitatea didactică, fiind un timp arestat, iar în martie 1990 a trecut în Italia, unde lucrează şi trăieşte cu familia sa. La început a fost jurnalist şi redactor la Radio Vatican, corespondent al Radioteleviziunii albaneze (RTSH), după care a Radioteleviziunii din Kosova (RTK), activând şi pentru Radioteleviziunea publică din Macedonia şi alte posturi radiotelevizive private în limba albaneză. Peste 20 de ani scrie în presa cotidiană şi periodică albaneză din Kosova, Albania, Macedonia, Muntenegru şi diaspora. A colaborat şi cu RAI şi jurnale italiene de prestigiu. În calitate de poet a publicat în italiana şi portugheză volumele Il mio secolo si chiama amore, Sentimento di luce, Sentimento de luz, monografia Madre Teresa – um amor sem limites. Are în manuscris câteva cărţi care de curând vor vedea lumina zileli în limbile albaneză, italiană şi portugheză, precum şi în franceză şi engleză, care i se traduc în Brazil. În urmă cu un an, în ajunul Crăciunului, a avut un accident grav pe drumurile Sloveniei, dar, mulţumind Celusi de Sus, a reânviat ca pasărea Phoenix, şi iată acum cu o carte, şi în limba română.
BIBLIOGRAFI
Engjëll Koliqi është pedagog, shkrimtar, publicist, i akredituar nga Qeveria e Kosovës si gazetar në Itali. U lind më 1956, në Stubëll të Vitisë (Kosovë). Shkollimin fillestar dhe të mesëm i ka kryer në vendlindje dhe në Ferizaj. Në Universitetin e Kosovës ka kryer fakultetin e edukimit dhe ka marrë titullin akademik: Profesor i Pedagogjisë. Tetë vjet ka punuar në vendlindje, si mësimdhënës e edukator. I ndjekur nga regjimi okupues i Beogradit, pasi më parë edhe ishte arrestuar, në mars 1990 është detyruar të largohej nga vendlindja dhe ka shkuar në Itali, ku edhe sot jeton e vepron me familjen e tij. Që nga fillimi ka punuar gazetar dhe redaktor në Radio Vatikan, korrespondent i Radiotelevizionit Shqiptar – RTSH në Tiranë e pastaj i Radiotelevizionit të Kosovës – RTK në Prishtinë. Ka punuar edhe për Radiotelevizionin Publik të Maqedonisë, si dhe për radiotelevizione të tjera private në gjuhën shqipe. Mbi 20 vjet shkruan në shtypin e përditshëm dhe atë periodik shqiptar – në Kosovë, në Shqipëri, në Maqedoni, në Mal të Zi dhe në diasporë. Ka bashkëpunuar me gazeta prestigjioze italiane si dhe me dy qendra kreyesore radiotelevizive (RAI dhe MEDIASET). Bibliografi: Il mio secolo si chiama amore (Shekulli im quhet dashuri), Sentimento di luce (Ndjenjë drite), Sentimento de luz. Madre Teresa – um amor sem limites (Nënë Tereza – një dashuri e pakufishme). Para një viti, në vigjilje të Kërshëndellave, pas një rrokullisjeje automobilistike në brigjet e Sllovenisë, falë Perëndisë, poeti këndellet si Feniksi dhe pason të botojë disa libra në gjuhën shqipe, italiane, portugeze, franceze, gjermane, dhe ja tani, edhe në gjuhën rumune.
Baki Ymeri
Agim Gashi- Administrator
- Numri i postimeve : 45955
Age : 70
Location : Kosovë
Registration date : 17/11/2008
Similar topics» Engjëll Koliqi: Engjëll Koliqi e Skënder Korça: PAK KONTRIBUT PËR DITËN E FLAMURIT 2009, NË LECCO TË ITALISË
» Vlera të reja rumune në gjuhën shqipe
» Dorëshkrimi i librit të Hysen Këqikut në gjuhën rumune
» Baki Ymeri:Zonja e zezë në gjuhën rumune
» Baki Ymeri: Albina Idrizi në gjuhën rumune
» Vlera të reja rumune në gjuhën shqipe
» Dorëshkrimi i librit të Hysen Këqikut në gjuhën rumune
» Baki Ymeri:Zonja e zezë në gjuhën rumune
» Baki Ymeri: Albina Idrizi në gjuhën rumune
Faqja 1 e 1
Drejtat e ktij Forumit:
Ju nuk mund ti përgjigjeni temave të këtij forumi
» IDRIZ ZEQIRAJ - SHIPTARËT NUK JANË "ME BYTHË NË PRUSH", PËR TË FALUR TOKAT
» Akuzat kundër Shefqet Krasniqit Prokurorisë ia kishte konfirmuar edhe BIK-u (Dokument)
» Aktakuzë kundër imamit Shefqet Krasniqi
» Zbulohen tensionet gjatë dialogut në Bruksel, Nikoliqi Thaçit: Ti je kriminel
» Faruk Tasholli - RJEPENI NANËN
» FAMILJA E HAKI IMERIT: AI U VRA NË KOHËN KUR NË PUSHTET ISHIN HASHIM THAÇI E REXHEP SELIMI
» AGIM GASHI - O NE TREN PËR MITROVICË
» Vëllai i tij u pajtua me Thaçin, por ja si ishte kidnapuar Haki Imeri në Brojë e më pas ishte vrarë
» Fadil Maloku:Aferim, Prokurori e Kosovës!
» Djali i Haki Imerit del kundër axhës: Nuk ia fali Thaçit, nuk dua drejtësi kanunore
» IDRIZ ZEQIRAJ:Copëza biografike dhe kujtime për Ibrahim Rugovën
» Presidenti Thaçi i “lahet me 124 pleq” Imer Imerit se nuk ka gisht në vrasjen e vëllait të tij
» Adem Salihaj akuza të rënda ndaj Hashim Thaçit, ja si po mundohet të shpërlahet nga krimet e shumta që ka bërë
» Ndodh edhe ky skandal: Njeriu që grisi fotografinë e Presidentit Rugova merr certifikatën e veteranit të UÇK-së
» BERAT ARMAGEDONI:Lamtumirë, Joshua i Pejës!
» Biografia e Presidentit Rugova - Biografi e shkurtër
» ILIR MUHARREMI : Treni provokativ, artistët në gjumë
» Përveç ROSU-së, ky është shqiptari që rrezikoi jetën për ta ndalur trenin e Serbisë
» ENVER PETROVCI - IN MEMORIAM SEFEDIN NUREDINIT- SEFA